”Cele patru federații care se regăsesc în Platforma Socială – FONSS, FONPC, Caritas și Dizabnet – care reprezintă 225 de ONG-uri din social privesc acest studiu cu mare îngrijorare, deoarece problematica gestionată de noi în social e mult agravată de miile de copii vulnerabili și/sau dizabilități care, pentru că nu au acces la educație, nu vor avea în viitor posibilitatea de a avea o meserie. Astfel problemele sociale ale României se vor adânci. Lipsa investiției de acum, va însemna investiție mult mai mare și pe termen mai lung, în viitor”- susține Diana Chiriacescu, director al FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale și reprezentant al Platformei Sociale.
Întregul text se regăsește aici:
Într-o perioadă în care în domeniul educației începe Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – program de e importanță crucială, când România se confruntă cu o situație gravă urmare a perioadei de pandemie, când sute de mii de elevi nu au putut să participe la cursurile online, iar rezultatele la testele PISA dovedesc o scădere constantă a calității învățământului din țara noastră, Asociația Human Catalyst, organizație cunoscută mai ales pentru documentarea unei noi forme de excluziune în educație “Fenomenul Brăila” și crearea IRSE indicele de risc socio-educațională, a realizatpe baza datelor oficiale o nouă cercetare pentru a afla în ce măsură sunt cuprinse în programele naționale școlile cele mai dezavantajate. Raportul lansat azi conține o ierarhie a școlilor cele mai dezavantajate din România în anul 2020
Raportul “Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) prin Planul de Redresare și reziliență (PNRR), încă o șansă ratată?” demonstrează că metodologia avută în vedere de Ministerul Educației pentru a selecta școlile în care se va investi prin PNRAS, omite 112 dintre cele mai defavorizate școli din țară. De asemenea, studiul scoate în evidență și situații care susțin temeri întemeiate ca finanțarea destinată reducerii abandonului școlar să nu ajungă acolo unde e cea mai mare nevoie.
Față de această situație au reacționat solidar cu Asociația Human Catalyst și Platforma socială, Asociațiile Elevilor din Constanța, Timiș, Bacău, Maramureș, Vâlcea , București și Ilfov, Federația Părinților și Aparținătorilor Legali din România (FEPAL), Asociația Centrul Rromilor „Amare Rromentza” și Asociația “Ține de Noi”, însumând 250 de organizații din toată țara, cu expertiză relevantă pe domeniile social și educațional.
”Din nou avem politici educaționale adresate elevilor dezavantajați care, în fapt, nu ajung tocmai la aceștia. Vezi cele mai recente programe: “Masă caldă în școli”, Remediere pentru elevii care nu au avut acces la educație online, tablete pentru elevi. Câte dintre școlile dezavantajate din țară sunt cuprinse? Câți elevi cu adevărat defavorizați beneficiază de acestea? Ministerul Educației nu ne poate răspunde onest la aceste întrebări, pentru ca selecția nu a fost făcută având la bază date reale despre situația copiilor și școlilor din comunitățile marginalizate vulnerabile”- susține Laura Greta Marin, reprezentantul Asociației Human Catalyst.
Lipsa accesului la educație și calitatea precară a învățământului, recunoscute și oficial în România accentuează inechitățile sistemului de educație și sunt probleme endemice ale învățământului preuniversitar românesc, cele mai vizibile și severe efecte identificate fiind:
● Abandonul școlar – cu o rată de 1,3%, la nivelul învățământului preuniversitar, la nivel național, dar cu diferențe mari între regiunile de dezvoltare (0.9% în Regiunea București-Ilfov și 1,9% în regiunea centru) – în scădere în 2019 față de 20152.
● Rata de părăsire timpurie a școliiși formării profesionale 3 – în creștere, în 2020 față de 2019, de la 15,3% la 15,6% (după mai mulți ani de scădere).
● Copiii în afara școlii, număr estimat la circa 300.000 la nivelul învățământului preuniversitar.
Raportul nou lansat relevă faptul că:
a. Pe fondul politicilor publice defectuoase polarizarea școlilor românești s-a adâncit în ultimii ani (intervalul 2015-20199), concomitent cu o deplasare generală spre zona școlilor defavorizate, numărul unităților foarte avantajate, avantajate și mediu favorizate a scăzut, crescând, în schimb numărul școlilor defavorizate și foarte defavorizate,
b. Ministerul Educației utilizează pentru includerea în PNRAS mecanismul MATE (Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație) care, conform analizei noastre, ridică o serie de probleme:
1. Nu măsoară corect și obiectiv gradul de defavorizare a (tuturor) unităților de învățământ de stat care cuprind ciclul gimnazial
2. Nu permite selectarea unor intervenții adecvate și adaptate nevoilor fiecărei unități de învățământ
3.Nu poate contribui, în aceste condiții la îmbunătățirea participării la educație în mod vizibil, influențând pozitiv indicatorii naționali și europeni în perioada de implementare – respectiv, reducerea abandonului școlar și, cu precădere, a părăsirii timpurii a școlii.
Considerăm că instrumentul utilizat în evaluarea școlilor – MATE – este nevalidat statistic prin compararea cu alte instrumente similare, iar modelul de intervenție promovat este unul ce ia în calcul toți factorii ce influențează mediul educațional (lipsesc din acest peisaj familia și comunitatea) prin urmare gradul de prioritate determinat precar, exclude de la șansa de a fi selectate în PNRAS multe dintre școlile dezavantajate, situate în comunități cu populație săracă și grad înalt de marginalizare din punct de vedere socio-economic
Raportul arată că 112 școli dezavantajate NU se regăsesc pe lista școlilor înscrise și validate pentru finanțare în cadrul PNRAS, publicată recent de Ministerul Educației.
”Cele patru federații care se regăsesc în Platforma Socială – FONSS, FONPC, Caritas și Dizabnet – care reprezintă 225 de ONG-uri din social privesc acest studiu cu mare îngrijorare, deoarece problematica gestionată de noi în social e mult agravată de miile de copii vulnerabili și/sau dizabilități care, pentru că nu au acces la educație, nu vor avea în viitor posibilitatea de a avea o meserie. Astfel problemele sociale ale României se vor adânci. Lipsa investiției de acum, va însemna investiție mult mai mare și pe termen mai lung, în viitor”- susține Diana Chiriacescu, director al FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale și reprezentant al Platformei Sociale.
“Educația din România nu se rezumă doar la școlile “bune” și elevii premianți. Pentru a avea o educație de masă care să ne susțină creșterea economică este absolut necesar să ne uităm la disparitățile din sistem, la abandonul școlar, la rata de analfabetism funcțional și la excluziunea educațională, ulterior, socială. Fie că vrem sau nu să recunoaștem, aceste probleme merg mână în mână și soluția vine din a le trata cu servicii sociale integrate”- declară Răzvan Orășanu, reprezentant al Asociației ”Ține de noi”.
De altfel, din analizalongitudinală a 4.584 de școli efectuată de Human Catalyst pe ultimii 6 ani școlari, demonstrează că:
· unitățile școlare defavorizate sunt concentrate în special în zonele marginalizate din punct de vedere economic și social ale României, iar eșecul școlar se asociază cu o multitudine de factori de context din afara școlii – vezi în literatura de specialitate teoriile mediului educațional.
· De asemenea, ponderea elevilor aflați în situația de risc de abandon școlar crește progresiv și direct proporțional cu gradul de marginalizare a localității.
· Totodată, școlile cu mai puțin de 300 de elevi din localități defavorizate socio-economic au dificultăți semnificative în a atrage și menține personal didactic calificat.
”Privim cu îngrijorare lista celor mai dezavantajate școli din țară și constatăm că sunt în această categorie tocmai școlile cu ponderi mari de elevi romi, din comunitățile de romi în care noi lucrăm. Este total inacceptabil ca selecția PNRAS să nu ia în considerare criteriul identificat ca fiind printre cele cu influența cea mai mare asupra calității educației, respectiv eșecului școlar – elevii romi din comunități sărace cu grad înalt de marginalizate” – este opinia dr Delia Grigore, reprezentantă a Asociației Centrul Rromilor „Amare Rromentza”.
Menționăm că în studiu regăsiți și „Prototipul școlii defavorizate”: se află în zone marginalizate socio-economic, cu acces redus la servicii și utilități de bază, populația din localitate este în situație de sărăcie (de diverse grade), școlile au procente semnificative ale elevilor de etnie romă (declarați oficial sau nu), instituțiile publice locale dispun de venituri minime sau deloc pentru investițiile necesare în educație, familiile au un grad scăzut de educație și nu pot oferi susținerea de care au nevoie copiii pentru a obține rezultate școlare cel puțin satisfăcătoare, în aceste școli crește concentrația de cadre didactice suplinitoare și navetiste, iar alocările bugetare nu sunt suficiente, în special în acele unități care au mai puțin de 300 de elevi.
”Nu ne permitem să lăsăm niciun copil în urmă. Copiii de astăzi vor fi viitorii plătitori de pensii, iar ei trebuie să aibă acces la educație de cea mai bună calitate pentru a ține piept declinului democratic abrupt cu care ne vom confrunta în viitorul foarte apropiat, când vor începe pensionările în rândul generațiilor de ”decreței”. 2030 e aproape. PNRAS trebuie să utilizeze toate instrumentele testate și funcționale cum este IRSE pentru identificarea școlilor care pierd copii în afara sistemului de educație. Nu este prea târziu să construim politici publice bazate pe date solide de cercetare, prin care să scadă rata de abandon școlar”- declară dla Corina Atanasiu, reprezentanta FePAL cu privire la rezultatele acestui studiu.
“Este nevoie de măsuri concrete, urgențe, care să asigure echitate și incluziune în școlile din România. Toți elevii trebuie să aibă parte de educație de calitate, iar statul trebuie să livreze politici publice echitabile pentru a combate abandonul școlar și analfabetismul funcțional, exact în școlile care înregistrează cele mai mari procente, după cum ne arată studiul realizat de colegii de la Asociația Human Catalyst ale cărui recomandări le susținem în totalitate”- susțin elevii prin vocea Arianei Dudună, reprezentant al Asociației Elevilor Constanța.
De altfel în studiu se formulează și o sumă de recomandări pe care MEN ar trebui să le analizeze cu atenție.
Cei ce lansează semnalele de alarmă către Ministerul Educației și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ca urmare a apariției acestui raport își exprimă și întreaga disponibilitate de a participa la dezbateri cu decidenții , în vederea clarificării oricăror aspecte și, de asemenea aduc la cunoștință intenția de a monitoriza în perioada imediat următoare demersurile în privința selecției finale a școlilor beneficiare PNRAS, precum și fazele ulterioare ale programului finanțat prin PNRR.
Asociațiile semnatare își exprimă speranța că printr-o finanțare orientată către școlile aflate în cel mai înalt grad de risc educațional, decalajul privind echitatea în educație să fie, într-adevăr, diminuat.
Raportul integral și anexele pot fi vizualizate și descarcate, aici: https://hartairse.humancatalyst.ro/storage/app/public/docs/1644310278.pdf
ANEXA 1 – Școli avantajate validate PNRAS https://hartairse.humancatalyst.ro/storage/app/public/docs/1644255933.pdf
ANEXA 2 – Școli dezavantajate neincluse PNRAS https://hartairse.humancatalyst.ro/storage/app/public/docs/1644256053.pdf ANEXA 3 – Ierarhia celor mai dezav. 750 școli din România https://hartairse.humancatalyst.ro/storage/app/public/docs/1644256333.pdf
