Hotărârea Guvernului privind stabilirea cuantumului, condițiilor și a mecanismului de acordare a sumelor forfetare

Referitor la: Hotărârea Guvernului privind stabilirea cuantumului, condițiilor și a mecanismului de acordare a sumelor forfetare, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina – act normativ aflat în procedură de transparență decizională.

Prin prezenta, în urma realizării de noi consultări privind actul normativ mai sus menționat, vă comunicăm că este necesar ca acesta să conțină:

1. Obligarea autorităților locale de a avea interpreți ca mijlocitori ai relației directe a reprezentanților autorităților cu solicitanții din Ucraina, așa cum de altfel este menționat și în Art 38(1) din OG 44/2004.

Articolul 38 din OG 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene:

Alin (1) În vederea desfășurării în bune condiții a activităților prevăzute în programele de integrare, instituțiile care au competente, potrivit prezentei ordonanțe, în cadrul acestor programe pot să apeleze la servicii oferite de interpreți și experți, în condițiile legii.

Alin (2) Plata serviciilor prevăzute la alin (1) se realizează, în condițiile prevăzute de lege, din fondurile destinate activităților de integrare a străinilor care au dobândit o protecție internațională în România, cuprinse în bugetele instituțiilor respective.

• Menționarea căii de atac a actului administrativ de refuz -în baza Legii 554/2004 a Contenciosului administrativ – și precizarea autorităților administrației publice locale competente – în baza Art. 106 Codul Administrativ OUG 57/2019, ca fiind ”Autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii. Autorităţile administraţiei publice din comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative şi primarii, ca autorităţi executive.

• Excepțiile prevăzute Art 3(3) de la condițiile de îndeplinit de către cetățenii străini sau apatriziaflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucrainapentru a beneficia de suportul statului  roman în baza acestui HG în transparentă, trebuie completatecu:
  • persoanele cu dizabilitati și asistenții lor personali prezenți în România. Cei din urmă sunt menționați și în OUG 15/2022, act normativ neabrogat;

Art. 2 ind.1 alin.(2) Însoțitorii persoanelor cu dizabilități prevăzute la alin. (1) beneficiază, în aceleași condiții, de servicii sociale împreună cu acestea.

Notă: Pentru că această excepție e condiționată de prezentarea certificatului de grad de handicap emis de Comisia de evaluare a handicapului din România, pentru evitarea supraaglomerării acestor comisii și afectării cetățenilor români în dreptul lor de a obține o încadrare în grad de handicap, sugerăm ca dacă solicitantul evaluării în baza acestui HG este persoana cu dizabilități cu certificat de handicap în Ucraina și face dovada depunerii dosarului de evaluare la Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap, să beneficiază de aceeași excepție până la soluționarea dosarului, ca și cum ar avea gradul confirmat. Asta ar permite Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap să prioritizeze evaluările, pentru că ar lucra întâi la solicitările de noi de încadrări în grad de handicap și apoi la confirmarea celor stabilite deja în Ucraina.

• femeile gravide– menționate ca persoane vulnerabile și în Art. 2 lit. z) OUG 194/2002 – privind regimul străinilor în România.

OUG 194/2002 : Art 2, lit.z) persoane vulnerabile – minori, minori neînsoţiţi, persoane cu handicap, persoane în vârstă, femei gravide, părinţi singuri cu copii minori şi persoane care au fost supuse torturii, violului şi altor forme grave de violenţă psihică, fizică sau sexuală.

• persoanele greu angajabile între 55 și 65 ani. Argumentăm cu faptul că vârsta de pensionare pentru femei în România este 62 de ani și că persoanele între 55 și 64 de ani sunt greu angajabile. În situația neacceptării ajustării vârstei de la care funcționează excepția la angajarea în muncă, propunem includerea între beneficiarii pentru care la angajare se oferă subvenții angajatorilor, a acestei categorii de cetățeni străini și apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.

• Modificarea condițiilor de acordare a suportului financiar ținând cont că:
  • Existența mai multor minori poate pune un adult din mai mulți în imposibilitatea de a lucra, un adult poate pierde locul de muncă, faptul că unii adulți au păstrat locul de muncă online în Ucraina sau lucrează online în UE nu trebuie să priveze de hrană și adăpost familia. Prin urmare, propunem înlocuirea sintagmei: “toti membrii adulti (n.n.: …care îndeplinesc conditiile de a fi încadrati în muncă pe teritoriul Romaniei, să lucreze) cu  ”cel putin unul dintre membrii adulți”
  • Este necesară și înlocuirea sintagmei “încadrați în muncă pe teritoriul României“ (care face trimitere la regimul angajării străinilor în România) cu  ”apți de muncă”
  • In practică, audienții nu pot fi înregistrați în prezent în SIIIR. Sugerăm crearea unui câmp adițional pentru această categorie în aplicație pentru ca astfel să se cuprindă în evidențe și acești copii.
  • De asemenea, tot din practică precizăm că au fost întârzieri de recunoaștere a CNP-urilor persoanelor străine în Revisal. Pentru a evita această situație ar trebui precizată o soluție de verificare.
  • Între 2 și 3 ani, copilul trebuie dus la creșă, iar numărul creșelor este foarte mic în urban și uneori inexistent în urbanul mic și rural. Și în privința grădinițelor publice situația este similar în aglomerările urbane. În contextul lipsei locurilor pentru copiii preșcolari în creșele/grădinițele publicesugerăm acceptarea alternativei ONG-urilor care oferă educație nonformală gratuită și curs de română.
  • Un efect de integrare se obține și prin stimularea participării la activități educative extrașcolare în cadrul unităților de învățământ, precum și în cadrul cercurilor constituite la nivelul palatelor și cluburilor copiilor, la cursurile școlilor populare de arte, programelor Direcțiilor Județene de Tineret și Sport și ale organizațiilor non- guvernamentale, iar acest mod de integrare respectă Planului Național de Măsuri prevăzut în OUG 100/2022, la pct. 13.1.6.

• Mecanismul de plată ridică următoarele comentarii:
  • Este necesară prevederea unui termen maxim de efectuare a plății către beneficiari, având în vedere celeritatea și nevoia de predictibilitate a procedurii;
  • Este necesară menționarea unei proceduri alternative la plata în cont bancar, deoarece:
    • în continuare deschiderea unui cont bancar în România este dificilă pentru ucraineni,
    • Bănci precum BCR și Raiffeisen au notificat posesorii de conturi din Ucraina cu privire la intenția anulării acestor conturi unilateral. Aceste notificări sunt mai ales pentru cei ce provin din zona ocupată de ruși sau anexată de aceștia Rusiei.
    • Plata prin bancă implică costuri pentru beneficiari, suma finală rezultată fiind diminuată.
  • Sugerăm admiterea plății prin poștă (similar plătilor făcute de AJPIS pentru transferul către beneficiarii cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina), această sumă fiind un beneficiu social și Legea 292/2011 a asistentei sociale permițând acestă modalitate de plată la art.20.

Legea 292/2011, Art. 20(1):  Plata beneficiilor sociale se poate efectua, în funcţie de specificul acestora şi opţiunea titularului, prin mandat poştal, în cont bancar, în tichete sociale sau altă formă de plată, conform legii.

• Este necesară precizarea că plata va fi făcută către reprezentatul major al familiei (nu tuturor adultilor), conform cu Legea 292/2011 a asistentei sociale.

Art. 20, alin (2): Pentru beneficiile de asistenţă socială care au caracter familial, beneficiarul este familia

Art. 23, alin (1): Reprezentantul familiei este membrul familiei care are capacitate deplină de exerciţiu a drepturilor civile şi care sisten, în numele familiei, acordarea drepturilor la sistenta de sistenta socială. Reprezentantul familiei se stabileşte de către soţi sau, în caz de neînţelegere între aceştia, de către autoritatea tutelară.

• Menționarea locului în care solicitantul a ales să-și stabilească reședința pe raza căreia optează să locuiască (art. 3 și 4 din HG) facem observațiile:
  • Menționarea adresei de reședintă se poate realiza în orice formă acceptată de către autoritățile statului roman, tinând cont însă de:
    • modificarea Anexei 10 la HG 898/2011, unde se menționează “reședinta”;
    • OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania:

Art. 3 Drepturile străinilor (2) Străinii aflați legal în România se pot deplasa liber și își pot stabili reședința sau, după caz, domiciliul oriunde pe teritoriul României. (4) Pot beneficia de măsuri de protecție socială din partea statului, în aceleași condiții ca și cetățenii români, numai străinii cu reședința sau domiciliul în România.

In faza de urgență, lipsa mentionării adresei de reședinta putea fi justificată, însă aceasta nu se poate menține și în etapa integrării.

• Există o exprimare redundantă în privința perioadei de valabilitate a documentului eliberat de IGI. În Anexa 10 la HG 898/2011 se prevede: “Valabilitate: pe perioada de aplicare a Deciziei (UE) 2022/382”

• În privința cazării menționăm că trebuie acoperită situația cazărilor de urgență ca răspuns imediat la nevoia de asistență umanitară (cazare și masă)

Categoriile pentru care există această necesitate ar putea fi:

1. persoane nou intrați în România
   1. persoane date afară din locuinte fără preaviz
   1. victime ale unor acte de violență domestică – și nu exista timp în care să formuleze o cerere și să se facă o verificare.

Aceeasi mentiune este avută în vedere în cazul cazărilor programate, în baza Art. 6(3), până la data de 20 a fiecarei luni pentru luna următoare în care urmeaza sa fie cazat, pentru situația în care intervine o urgență și se schimbă nevoia de adăpost.

Vă stăm la dispoziție în cazul în care sunt necesare informații suplimentare cu privire la cele menționate mai sus.

Document asumat de:

JRS România, prin Ștefan Leonescu (tel. 0732129236, leonescustefan@yahoo.com) și

FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, prin Mihaela Steliana Munteanu (tel. 0740513864, email: comunicare@fonss.ro) .